 |
|
 |
|
Constructia Bisericii Romano-Catolice Sf. Maria Regina Galati Evenimente [ info ] Tineretul Romano-Catolic din Galati [ info ] Copiii Romano-Catolici din Galati [ info ] Biserica Romano-Catolica "Sf. Cruce" din Foltesti (Galati) [ info ] Cartea Catolica [ info ]
|
. T I N E R E T .Salutul tinerilor şi al întregii biserici din Basarabia
Excelenţa voastră, dragi confraţi preoţi, dragi persoane consacrate, stimate autorităţi, dragi iubiţi tineri! Vă rog să-mi permiteţi să încep aducându-vă salutul tinerilor şi al întregii biserici din Basarabia pe care o reprezint astăzi aici. Îmi face o nespusă bucurie să vă pot adresa astăzi un cuvânt de zidire, vouă tuturor adunaţi la Iugani la întâlnirea anuală a tinerilor din dieceza de Iaşi. Este impresionant elanul şi duhul tineresc ce animă această adunare pe care o formaţi împreună. Şi atmosfera de mare sărbătoare pe care o creaţi. Este admirabilă atitudinea cu care aţi răspuns şi anul acesta la chemarea bisericii. Ascultând de îndemnul Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea, şi al episcopilor voştri Preasfinţitul Petru şi Preasfinţitul Aurel. Da! Dragi tineri, sunteţi o mare bucurie pentru noi toţi. Şi reprezentaţi pentru biserica locală, pentru episcopii şi preoţii voştri, pentru comunităţile de unde veniţi o preapreţioasă piatră nestemată, o moştenire sfântă şi binecuvântată în care s-a investit şi se investeşte atâta. Sau dacă vreţi o altă comparaţie, sunteţi un buchet impresionant de flori de o rară frumuseţe, cules cu sacrificii şi sudoare prin jertfa păstorilor şi a formatorilor voştri. Dar pentru ca acest buchet să fie mereu frumos şi plin cu flori alese, este necesar ca fiecare floare să fie îngrijită. Buchetul va fi frumos dacă fiecare floare în parte este frumoasă. Cu alte cuvinte, dragi tineri, pe cât de minunaţi sunteţi voi astăzi aici, la Iugani, şi formaţi împreună această adunare impresionantă pe atât este necesară creşterea spirituală a fiecăruia dintre voi, într-un mod personal. Adică este important ca fiecare dintre voi să aibă un autentic raport cu Dumnezeu. Nimeni nu trebuie să se ascundă în spatele celuilalt. Calitatea grupului depinde de calitatea fiecăruia în parte. Şi pentru aceasta biserica doreşte ca fiecare tânăr, fiecare om să fie conştient de valoarea deosebită pe care o are în faţa lui Dumnezeu şi în faţa bisericii. Fiecare dintre voi şi toţi laolaltă sunteţi extrem de importanţi pentru Dumnezeu. Nimeni nu este exclus. Toţi sunteţi valoroşi. Măcar dacă am fi noi conştienţi de această valoare pe care Dumnezeu o preţuieşte atât de mult în noi. Aş vrea să vă spun în doar câteva cuvinte exemplul unei tinere ca multe altele dintre voi care aflându-se într-un moment de criză şi neştiind care este valoarea ei apelează la Domnul şi îşi află rostul. Şi-apoi ne povesteşte: tatăl meu îmi zice mereu că sunt extraordinară. Eu mă întreb dacă sunt cu adevărat. Pentru a fi cu adevărat extraordinară, o colegă de-a mea spune că trebuie să ai un păr lung şi bogat şi dinţi albi şi perfecţi ca ai ei. Ei nu-i am. Şi să nu ai pe faţă acele pete mici şi negre care se numesc pistrui. Dar eu îi am. O altă colegă spune că pentru a fi cu adevărat extraordinară trebuie să fii cea mai inteligentă din clasă şi să ştii să spui glumele cele mai hazlii din şcoală. Eu nu sunt aşa. O altă colegă spune că pentru a fi cu adevărat extraordinară, trebuie să provii dintr-o familie perfectă. Să locuieşti în castelul cel mai frumos şi într-o casă foarte drăguţă şi să te îmbraci cu hainele cele mai la modă şi să ai încălţămintea de ultimă oră. Dar eu nu am aşa ceva. Totuşi, în fiecare seară, înainte de a merge la culcare, şi-apoi dimineaţa, tata îmi spune: eşti cu adevărat extraordinară. Şi-l iubesc atât de mult! La fel şi Dumnezeu, tatăl nostru din ceruri, repetă tuturor zilnic acelaşi lucru: tu eşti cu adevărat extraordinar, tu eşti cu adevărat extraordinară şi te iubesc atât de mult! Pentru că Dumnezeu ştie mult mai multe despre noi, ceea ce alţii nu ştiu. Şi pentru că Dumnezeu iubeşte altfel şi nu după schemele noastre. Dragi tineri, să ne întoarcem la cuvântul central al acestei întâlniri. Propus Sfântul Părinte în mesajul adresat vouă cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului ... vreau să citim împreună: „Aşa cum eu v-am iubit, aşa să vă iubiţi unul pe altul”. Cuvânt luat din evanghelia după Ioan şi pe care l-am aclamat la Sfânta Evanghelie. Este un cuvânt extrem de important. Pentru că în el găsim în sinteză toată învăţătura lui Cristos. A înţeles aceasta prima comunitate de credincioşi, la Ierusalim care se bucura de stima, de simpatia întregului popor tocmai datorită modului în care puneau în practică această poruncă a învăţătorului în acea măsură încât în fiecare zi persoane noi se adăugau lor. Şi după câţiva ani, Tertulian, unul dintre primii scriitori creştini, a scos la lumină ceea ce se spunea despre primii creştini: „Uite cum se iubesc şi cum sunt gata să-şi dea chiar viaţa unii pentru alţii”. Era o adeverire a cuvintelor lui Isus: „Aşa cum eu v-am iubit, aşa să vă iubiţi unul pe altul”. Deci Isus ne îndeamnă să ne iubim unii pe alţii, dar nu oricum, ci după măsura iubirii pe care o are el faţă de noi. Şi voi ştiţi că măsura iubirii sale este fără măsură. A înţeles aceasta foarte bine o bătrânică de prin Rusia în timpurile de prigoană care fiind surprinsă de un miliţian în timp ce săruta picioarele însângerate ale unui răstignit, îi dă o lecţie surprinzătoare. Babuşka, adică bunico, ai săruta şi picioarele tovarăşului Lenin? a întrebat-o el ironic. La care bătrânica răspunse cu toată seriozitatea: „Aş săruta şi picioarele lui dacă dânsul s-ar lăsa răstignit pentru mine”. Dragi tineri, Isus s-a lăsat răstignit pentru fiecare dintre noi. Ştiţi pentru ce Dumnezeu l-a lăsat pe fiul său să moară pe cruce? Desigur a făcut-o pentru noi. Pentru că Dumnezeu este iubire. Şi pentru că este iubire, el vrea ca noi să fim fericiţi. Isus ne îndeamnă să ne iubim unii pe alţii, bine ştiind că iubirea este calea spre fericirea noastră. De aceea iubiţi-vă unii pe alţii aşa cum v-am iubit şi eu pe voi. Dar astăzi, mai este posibilă iubirea? Şi o astfel de iubire perfectă după modelul divin? O astfel de iubire nu este uşoară. Nu este uşoară nici măcar s-o înţelegi. Şi cu atât mai mult nu este uşor să o practici. Mai ales într-o lume în care predomină mentalitatea dominării celuilalt. Iubirea adevărată este posibilă dacă o învăţăm de la Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu ne ajută să descoperim arta iubirii adevărate, acea tehnică deschisă prin care cu adevărat putem reuşi. Să luăm exemplul din evanghelie despre viaţa de apoi. Acolo se zice: „Mi-a fost foame şi mi-ai dat să mănânc. Mi-a fost sete şi mi-ai dat să beau. Eram gol şi nu m-ai îmbrăcat. Eram în temniţă şi nu m-ai vizitat.” Din aceste expresii reţinem ca fiind făcut lui ceea ce facem pentru aproapele nostru. Ceea ce facem sau nu facem aproapelui nostru. Deci aproapele este Isus. Şi dacă eşti Isus, atunci cum vom putea spune: ‚acela merită, acela nu’, ‚acela este simpatic, acela nu’, ‚acela e catolic, acela e ortodox’, ‚acela este, şi acela nu este’? O astfel de judecată este greşită. Pentru că toţi sunt Isus. De aceea iubirea adevărată se-ndreaptă spre toţi. Nu dăm la o parte pe nimeni. Nu facem deosebire. Toţi sunt şi trebuie să fie părtaşi la iubirea noastră. Pentru că aceasta este iubirea creştină, iubirea lui Isus. În altă parte, Isus spune: ‚Iubeşte aproapele tău ca pe tine însuţi’. Iubirea noastră faţă de aproapele trebuie să fie la fel de intensă ca şi iubirea faţă de noi. Noi, în general, ne îngrijim mai mult de noi decât de ceilalţi. Oare nu-i aşa? Aceasta înseamnă că nu luăm în serios cuvântul Său. Dacă vreţi să învăţăm să iubim cu adevărat, atunci trebuie să ne convertim zilnic. Şi să măsurăm celorlalţi cu aceeaşi măsură cu care ne măsurăm nouă. Dar mai este un lucru, un alt element tipic creştin referitor la iubire şi anume că iubirea creştină nu aşteaptă să fie iubită. Nu iubeşte pentru ca celălalt să răspundă la iubire, sau din interes, sau din alte motive. Iubeşte prima, căci Isus, când eram noi păcătoşi, şi nerecunoscători, a venit pe pământ ca să moară pentru noi. Deci aceasta este iubirea fizic creştină. Să iubim noi primii. Şi gata mereu să iubim noi cei dintâi, nu să îl mai aşteptăm pe celălalt să facă primul pasul. Vom face noi primul pas. Pentru că aşa a făcut şi Isus. Şi el ne-a iubit cel dintâi până ca noi să fi avut vreun merit. Şi dacă iubim aşa cum am spus, noi primii, vom experimenta adesea că suntem iubiţi şi noi la rândul nostru. Şi-atunci iubirea devine ca un lanţ care încătuşează, care prinde într-însa, adună la un loc pe toţi. Dragi tineri, Porunca iubirii trăită astfel are efecte extraordinare. Înainte de toate se observă un salt calitativ în viaţa spirituală. Şi ne obţine o bucurie şi o pace interioară, o bunăvoinţă faţă de toţi pe care nu aţi mai simţit-o niciodată înainte. Şi de ce aceasta? Deoarece tocmai iubirea reciprocă este Dumnezeu. Unde este iubire, acolo este Dumnezeu. Acolo este Duhul Sfânt care revarsă din abundenţă darurile sale. Prin iubirea reciprocă se dă mărturie despre Cristos. Şi este ceva foarte important: lumea trebuie să ştie că Cristos a venit pe pământ cu 2000 de ani în urmă şi este încă în mijlocul nostru. Trebuie să dăm mărturie, pentru că într-o zi, va da mărturie în faţa Tatălui dacă noi nu mărturisim acum. El a spus: toţi vor cunoaşte că sunteţi ucenicii mei dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii. Nu în alt fel. Dragi tineri, ceea ce ne spune Isus astăzi, nu este un vis de nerealizat, nu este o utopie. Nu este pentru altul, nu este pentru călugări, preoţi, sau persoane consacrate. Este o realitate pe care fiecare dintre noi o putem realiza. Şi cum vă spuneam, iubirea participantă aduce multă bucurie şi pace sufletească. Iubind în viaţa de fiecare zi veţi deveni creştini maturi. Adevăraţi martori ai iubirii, nu vă fie teamă să luaţi în serios cuvântul Domnului! Dimpotrivă. Aveţi nevoie de el pentru a vă realiza planurile voastre. Anul acesta, în dieceza de Iaşi continuă programul pastoral axat pe Sfânta Scriptură, program început anul trecut. Participaţi la catehezele propuse de către păstorii voştri. Luaţi voi înşivă zilnic în mâini Sfânta Scriptură şi citiţi-o. Şi apoi încercaţi să o puneţi în practică. Cuvânt cu cuvânt. Vă doresc dragi tineri, să aveţi parte de iubire, de adevărata iubire, Amin.
PS Anton Coşa, episcop de Chişinău Transcriere: Bogdan Cerchezan . inapoi . |